Într-o lume în continuă schimbare, creșterea economică rămâne un indicator esențial al dezvoltării naționale. Conform proiecțiilor Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru 2025, unele economii emergente se află pe un trend ascendent spectaculos, cu rate de creștere ale PIB-ului real care depășesc cu mult media globală de 3,2%.

In mod paradoxal pentru cei mai multi dintre noi, campionii creșterii economice: Africa și America de Sud domină topul

Pe primul loc în clasamentul economiilor cu cea mai rapidă creștere în 2025 se află Sudanul de Sud, cu o rată de creștere impresionantă de 27,2%. Această performanță se datorează în principal expansiunii sectorului petrolier, care a beneficiat de redresarea pieței internaționale și de investiții străine.

Pe locul doi se află Guyana, cu 14,4% creștere economică, datorită unor descoperiri masive de petrol care generează miliarde de dolari în venituri. Această țară sud-americană, deși relativ mică, devine rapid un jucător important pe piața energiei, atrăgând interesul marilor companii petroliere.
Libia ocupă locul al treilea cu 13,7%, o redresare spectaculoasă determinată de reluarea producției de petrol și o relativă stabilizare politică după ani de conflict.
Africa – Motorul creșterii economice globale
Nu mai puțin de zece țări africane apar în acest clasament, consolidând tendința de creștere a continentului. Pe lângă Sudanul de Sud și Libia, Senegal (9,3%), Sudan (8,3%), Uganda (7,5%), Niger (7,3%), Zambia (6,6%), Benin (6,5%), Etiopia (6,5%) și Rwanda (6,5%) demonstrează o expansiune economică solidă.
Acest avans economic este impulsionat de mai mulți factori:

Investiții în infrastructură și energie: Țările africane atrag capital străin pentru proiecte de transport, electricitate și telecomunicații.
Exploatarea resurselor naturale: Petrolul, gazele naturale și mineralele sunt surse cheie de venit pentru multe dintre aceste economii.
Creșterea demografică și urbanizarea rapidă, care stimulează cererea internă și dezvoltarea sectorului de servicii.
Asia și America de Sud nu se lasă mai prejos
În afara Africii, Asia rămâne un motor puternic al creșterii economice globale. India (6,5%) continuă să-și consolideze poziția ca una dintre cele mai mari economii emergente, în timp ce Vietnam (6,1%) și Filipine (6,1%) sunt propulsate de industrii dinamice precum tehnologia și producția industrială.
De asemenea, Macao SAR (7,3%), un centru turistic și de gaming, beneficiază de redeschiderea economiei după restricțiile pandemice, iar Mongolia (7%) își menține creșterea datorită exporturilor de resurse minerale către China.

Ce înseamnă aceste tendințe pentru economia globală?
Expansiunea rapidă a acestor economii emergente va avea mai multe implicații:
- Creșterea concurenței economice între economiile emergente și cele dezvoltate.
- Noi oportunități de investiții pentru companii internaționale, în special în energie, infrastructură și tehnologie.
- Schimbări în balanța de putere economică, cu un accent mai mare pe Africa și America Latină în viitorul apropiat.
- Pe măsură ce aceste țări își consolidează creșterea, impactul lor asupra piețelor globale va deveni tot mai evident.

O economie globală multipolară, cu mai multe centre de creștere, ar putea conduce la o distribuție mai echitabilă a prosperității și la o competiție mai sănătoasă între economii.
Unde sunt UK si Europa ?
(urmeaza)

Cristian Radu 

Un început tumultuos

Primele cincizeci de zile ale noii administrații au lăsat investitorii într-o stare de incertitudine accentuată. Piețele financiare, deseori considerate ultima instanță de vot a unei economii, au reacționat negativ la mixul de politici implementat până acum. Deși optimismul inițial sugera un echilibru între măsurile inflaționiste și cele pro-creștere, realitatea a fost alta: spectrul protecționismului, incertitudinea fiscală și atacurile asupra unor instituții-cheie au creat un climat de neîncredere.
Piața de valori nu votează, dar reacționează
Spre deosebire de politicieni, piața de valori nu poate fi amenințată, arestată sau pusă sub acuzație. Ea răspunde doar la realitățile economice, iar reacția sa a fost clară: volatilitate crescută și un val de corecții.

Perspectivele de creștere a veniturilor corporative au fost puse sub semnul întrebării pe fondul măsurilor de restricționare a comerțului global, iar lipsa de predictibilitate fiscală a împins mulți investitori spre active mai sigure.

De ce investitorii sunt neliniștiți?
Reforme economice agresive – Măsurile propuse pentru reducerea birocrației și destructurarea unor instituții federale cheie, precum NIH și IRS, au creat panică în rândul investitorilor, în special în sectoarele de sănătate și tehnologie. NIH, de exemplu, a fost o sursă majoră de finanțare pentru inovație, iar paralizia sa poate avea efecte de lungă durată asupra industriei farmaceutice și biotehnologice.

Războiul cu giganții tehnologici – Dosarul de 133 de pagini al Departamentului de Justiție, care susține divizarea Google și limitarea achizițiilor în AI și căutare, a declanșat un val de vânzări în sectorul tehnologic. Investitorii se tem că astfel de măsuri ar putea reduce semnificativ competitivitatea americană pe piața globală.
Tensiuni geopolitice în creștere – Anunțul vag privind intenția administrației de a „recupera” Canalul Panama a generat neliniște nu doar pe piețele financiare, ci și în rândul aliaților internaționali. Implicarea Chinei în infrastructura panameză și posibilele represalii economice din partea Beijingului ar putea avea efecte negative asupra schimburilor comerciale globale.
Politici comerciale imprevizibile – Membri ai administrației, care anterior s-au opus majorărilor tarifare, susțin acum politici protecționiste, ridicând semne de întrebare privind coerența deciziilor economice. Această lipsă de direcție clară alimentează instabilitatea pieței.
Presiuni asupra NATO și aliatelor tradiționale – Retorica privind reducerea angajamentelor SUA față de NATO și partenerii săi europeni a determinat o reevaluare a riscurilor geopolitice. Dacă administrația continuă pe această traiectorie, investitorii ar putea lua în calcul scenarii în care SUA își pierde statutul de garant principal al stabilității globale.

O corecție iminentă?
Perspectivele pentru 2025 indică posibilitatea unei corecții de 10-15% pe parcursul anului, în funcție de modul în care administrația își implementează agenda. Piețele americane rămân reziliente, dar încrederea este fragilă. Pe măsură ce „Alchimiștii” aplică rețetele lor economice, investitorii trebuie să navigheze un mediu de risc sporit, unde orice decizie guvernamentală poate schimba rapid direcția pieței.

Într-o lume în care predictibilitatea și stabilitatea sunt esențiale pentru creșterea economică, primele cincizeci de zile ale noii administrații au adus mai multe întrebări decât răspunsuri.
Piețele, spre deosebire de politicieni, nu uită și nu iartă.

Note:
1. NIH (National Institutes of Health) – Institutul Național de Sănătate este principala agenție guvernamentală a Statelor Unite responsabilă pentru cercetarea medicală și biomedicală. NIH finanțează și sprijină descoperiri științifice esențiale în domeniul sănătății, dezvoltarea de tratamente și vaccinuri, precum și studii pentru combaterea bolilor. Între 2010 și 2019, NIH a sprijinit 99% dintre medicamentele aprobate în SUA.
2. IRS (Internal Revenue Service) – Agenția Națională de Administrare Fiscală din SUA, responsabilă cu colectarea impozitelor și aplicarea legislației fiscale federale. IRS gestionează sistemul de impozitare, verifică declarațiile fiscale și combaterea evaziunii fiscale, având un rol esențial în finanțarea guvernului federal.

Cristian Radu